pantha rhei

e o poezie care-mi place mult...

M-am născut de-o săptămână

m-am recunoscut pământ

si mai am pe-atâta pînă

o să mă vînaţi din vânt.

Viaţa curge ca la carte

istovind in zori târzii;

Răstignesc în zări deşarte

tot ce am pentru a fi.

Unii scriu, alţii citesc;

Gândurile dintre rînduri

uneori se desluşesc

doar cuprinse-n patru scânduri.

Isus

este cu mine sus

Hristos

este cu mine jos.

Cred

cu greu

între mine şi eu

stă cuminte Dumnezeu.

18 mar। 04 Stamford, Conn।

Ovidiu Jurgen Vlas

Pentru că nu vreau!


Pentru ca e o nouă zi
şi n-ai ce sa pierzi
Pentru ca e azi
şi ma ţii treaz
pentru că nu sunt mai breaz
pentru că e un nimic in mine
un haos deplin,
pentru că sunt un spin
sau poate sunt doar un pin,
pentru că n-are nimic de-a face
cu vreun om sau cu vreo pace,
pentru că în suflet simt război
şi mă trage-n jos ca un pietroi
şi nu se rupe zaua
Acel ochi metalizat
bine sudat, de-a dreptul încătuşat,
pentru că nu mă aude nimeni
şi pentru că m-am născut intr-o vineri
pentru că pur si simplu nu-mi mai pasă
şi nu mai vreau sa iau vreo plasa
pentru că mă simt ca o minge
sau poate un balon
ce-i umplut cu un freon,
aşadar şi prin urmare
Eu am o chemare
simt că e ceva măreţ
şi n-am vreme de hîrleţ
Am să fac ceva serios
şi un pic periculos
ca să simt adrenalina
ca să pot ţine linia
fac ce vreau dar ştiu ce fac
scoate-ţi nasul că te pap
nu accept păreri si critici
mai bine mănânc nişte pitici
Piticii mei de pe creier
care-mi suna ca un greier
Ei bine de ei ascult
şi nu mai vreau sa iau vreun fault
nu, nu, nici o greşeala
Vă cunosc prea bine deja,
Ştiu că ma luaţi în zeflemea
Dar nu-mi pasă,
Nu mai iau plasa!
Niciodata!
Promit solemn că nu-mi mai pasa!

creatia

Tata, cum am am aparut eu pe lume?? Tata zice: - Baah fiule, cred ca intr-o zi tot ai sa afli! Hai sa-ti spun pe limba ta. Pai, eu si cu maica-ta intr-o zi am intrat intr-o camera de chat a Yahoo-ului. Am aranjat apoi o intilnire via e-mail cu maica-ta si ne-am intilnit intr-un internet cafe virtual. Ne-am strecurat intr-o camera privata, unde maica-ta a fost de acord cu un download din hard-ul meu. Imediat ce eram gata de upload, am descoperit ca nici unul dintre noi nu folosise firewall-ul si fiindca deja era prea tirziu sa dam delete, noua luni mai tirziu a aparut un mic popup care a tipat din toti rarunchii: - You`ve Got Mail !!!!:))

o poezie mai veche...de cand lucram la licenta...pe care nu am reusit sa o dau...

fiinta neinteleasa

e patru jumatate

dormi creatura de noapte!

minte odihnita

intr-o fiinta adormita

esti un chin si o povara

intr-un trup fara de vlaga

o fiinta normala

ce a devenit brusc anormala

un program fara de lege

ce nimeni nu il intelege

ce destin ai tu, fiinta plapanda

cu o minte nocturna si bolunda

vreau doar intelegere si somn

dar de ce nu pot s-adorm?

parca Cineva nu ma lasa

...nu e vremea sa iei plasa

somnului, odihnei sau cui nu te lasa!

Ascult de aceasta minte bolnava

si e chiar o povara

dar poate am un scop maret

si un destin mai razlet

decat oamenii de rand

care se zbat si se vand

se lasa prada banilor si lucrurilor de rutina

si daca stai sa te gandesti, oricum ajungi o ruina

asa ca mai bine sa fiu numita o cretina

ce sta toata ziua in vitrina

ce se trezeste la amiaz

si se coboara din etaj

cu mofturi, pretentii, si-n sevraj

dupa o noapte nedormita

vrea doar o masa linistita

fara predica, injurii si alte texte

invatate pe de rost, stiute...

Stiu si eu ca nu e bine

ca-ti strici sanatatea, tineretea, dar nu tine

Punct si de la capat; imi convine!!!

fac ceea ce pot sa ma simt bine

si simt ca fac ceea ce trebuie, dar pentru mine.

Imi pare rau, dar e singura cale

sa-mpac o minte si un trup de jale

mintea mea e nocturna

iar ziua e cu juma' de turma

isi pastreaza niste soapte

pentru monstrul sclipitor de noapte

care si-a gasit refugiul dupa multe lupte

in acest scris care e ca o punte...

...e singura modalitate...

de-a fi normala

si de-a face dreptate

de-a fi demna de cuvantul fiinta umana

pacat ca lumea nu-ntelege

prin ceea ce trec...pentru ca nu e lege

nu e ceva obisnuit

si poate totusi m-am grabit

dar nu stiu cat o sa mai sclipeasca mintea

mi-e frica sa nu-si piarda tinta

pentru ca in final va ramane doar fiinta

preocupata de orice altceva decat dorinta

de a-si implini vointa

fiindu-i frica de provocare

lasate toate in uitare

se vor stinge, vor fi ca o visare

izgonite dimineata de lucruri reale

si poate prea banale

dar totusi mai importante decar cele ireale

ce se vor duce la vale.

Pacat de sclipire si de tinerete

daca nu sunt exploatate cu naturalete

pacat de truda si de bani

daca sunt risipiti in van

pacat de vis care e lasat in abis.

urmeaza-ti visul!

chiar daca e imposibil si neverosimil

nu mai fi implantat in realitate

fara cuget, cruda si poate moarta

fara acel ceva, fara acea soarta

ce te duce mai departe si te ghideaza printr-o soapta

doar asa esti vrednic de-a fi om

omul acela bun si poate fara somn

dar vesnic tanar, vesel si bonom

ce se bucura de orice lucru

oricat de neinsemnat ar fi si de neutru.

back in business

pentru ca m-am intors...

si is fresh...o poezie chiar de ieri, scrisa pe o terasa...:)

...fara titlu...

Sunt o fiinta

cu o tendinta

de-a face ceva perfect

fara vreun defect

si fara referinta...

...e o singura dorinta;

dar, cumva, pe drum,

am pierdut vointa

de-a merge mai departe

pentru ca e foarte

greu si solicitant

si am nevoie de-un calmant

Cine spune ca-i prea mult?

ca te-ntinzi de n-ai pamant

cine-ti spune sa ai grija

cine-ti spune nu sari

ca ai putea pieri

Ei bine, ei pun piedici

si n-ai dreptul la replici

e o lume fara eroi

o lupta fara pitroi, plina de noroi

fara dreptul la nevoi

o lume cruda si ciudata

cu nevoi de ciocolata

de menta, alba sau picanta

e de-a dreptul o lume jenanta;

Dar oarecum cercul e restrans

si stai ca prostul si te uiti

ce dracu se petrece

si uite-asa vremea trece

fara sa-ti dai seama ce se petrece...

Eu prefer sa privesc cerul,

norii, soarele,si serul...

dar am gasit si rezolvarea

e foarte simplu: e iubirea.

Ea te face sa te-nalti

sa prinzi aripi sa nu cazi

Am trecut si eu pe-acolo...

am picat, m-am ridicat,

am facut un dus si am plecat

traind viata cum se cuvine

fara atatea reguli sublime

fara impiedimente

doar cu condimente

numa' bune de trait

si lucruri noi de faurit

impuse de tine

si de nimicul din mine.